De ce copiii trebuie să se culce devreme. Ce spune știința și de ce ora de somn contează mai mult decât crezi

De ce copiii trebuie să se culce devreme. Ce spune știința și de ce ora de somn contează mai mult decât crezi

adormire independentă fără plâns

Somnul copiilor e biologie, nu noroc. Află de ce culcarea devreme, rutina, întunericul și un ritm circadian sănătos reduc trezirile nocturne, iar melatonina și ecranele nu sunt soluția. Ghid clar și bazat pe dovezi pentru nopți mai liniștite.


Timp citire 6 minute

Mulți părinți spun „al meu adoarme târziu pentru că e pasăre de noapte”. Dar realitatea din neuroștiință și pediatrie arată altceva. Copiii mici sunt construiți biologic să adoarmă devreme, să se trezească devreme și să funcționeze cel mai bine în prima parte a zilei. Nasol, știu.

Am structurat cele mai importante informații, din punctul meu de vedere, cu mențiunea că probabil voi scrie câte un articol în parte pentru fiecare subpunct.

Dar, hai să vedem, de ce merită să citești până la capăt, acest articol un pic mai tehnic și mai puțin amuzant, despre somnul copilului. Îți zic pe șleau, așa cum a fost făcut și reel-ul de la care a pornit ideea de a scrie, mai pe larg, ce aș vrea să știe părinții despre somn, după 6 ani de studiu și de practică.

💡
În acest articol vei afla:

• de ce ora de culcare influențează somnul de noapte
• ce spune știința despre melatonină
• cum arată un ritm circadian sănătos la copii
• ce rol are mediul, rutina, lumina și supraoboseala
• când nu te mai ajută „tips & tricks” și ai nevoie de o evaluare interdisciplinară

Copiii sunt programați să adoarmă devreme. Ce spune biologia?

Unul dintre cele mai căutate subiecte online este „la ce oră ar trebui să adoarmă copilul meu”. Cercetările recente din neuroștiință arată că secreția de melatonină crește natural între 18.00 și 19.00, trimite corpului semnalul de somn și pregătește copilul pentru noapte.

Somnul devreme aduce beneficii reale.
  • susține secreția hormonilor de creștere în prima parte a nopții
  • reduce trezirile nocturne
  • scade riscul de supraoboseală
  • îmbunătățește comportamentul și atenția în timpul zilei

Ignorarea semnelor de somn nu face decât să ducă la copii agitați seara, adormiri foarte rapide (semn de extenuare) sau extrem de greoaie (le sare somnul) și somn fragmentat (treziri multiple, uneori din oră în oră).

De ce medicii nu vorbesc suficient despre somnul copiilor?

Somnul nu este un subiect predat în profunzime la facultatea de medicină. Asta înseamnă că mulți pediatri nu au instrumente actualizate pentru a evalua somnul, ritmul circadian sau asocierile nesustenabile de adormire.

Un pediatru actualizat ar trebui să te întrebe despre:

  • ora de somn
  • câte treziri are copilul noaptea
  • cum arată somnul de zi
  • să ofere informații depre somnul în siguranță

Somnul copiilor este un pilon al sănătății, la fel ca alimentația și dezvoltarea. Dacă părintele primește răspunsuri de tipul „așa dorm copiii”, acest lucru poate întârzia diagnosticarea unei probleme reale și poate perpetua somnul prost luni sau chiar ani la rând.

Melatonina la copii. Ajută sau nu? Ce spun studiile.

Răspunsul e mai complex, ajută dar nu așa cum credem:

  • melatonina ajută la inițierea somnului
  • melatonina nu reduce trezirile nocturne la copiii sănătoși
  • nu crește semnificativ cantitatea totală de somn
  • nu repară regresii, anxietăți sau oboseală acumulată

Trezirile nocturne sunt legate de program, rutină, obiceiuri și mediu, nu de deficit de melatonină.

Mai mult, un copil tipic, cu program adecvat și un mediu corect de somn, nu are nevoie de suplimente pentru a dormi.

💡
În SUA, se face exces de jeleuri cu melatonină, au existat cazuri în creșe și grădinițe unde educatoarele le administrau melatonină copiilor, pe ascuns, ca să adoarmă mai repede.

Mediul întunecat – cel mai simplu „hack” pentru un somn mai bun

Copilul meu se trezește după 40 de minute. Ce pot face?

Una dintre cele mai simple și eficiente soluții, atât la somnul de noapte cât și la cel de zi, este..... tobeeeeee – întunericul. Știu, nu vă așteptați, dar aflați că lumina inhibă producția naturală de melatonină și fragmentează somnul.

Un mediu de somn optim include:

  • jaluzele opace (de interior sau de exterior)
  • lumină minimă (o lampă de veghe cu lumină caldă - galbenă sau roșie)
  • evitarea ecranelor cu 1–2 ore înainte de somn (exclus ecrane în cazul copiilor cu vârsta de până la 2 ani)
  • temperatură potrivită (20-21 de grade)
  • rutină predictibilă
💤
Camera întunecată nu este un moft, ci o condiție biologică pentru un somn bun.

Copilul tău nu e „pasăre de noapte”. E doar obosit sau suprastimulat.

Deși există mai multe cronotipuri, în cazul copiilor mici nu sunt atât de vizibile. Cronotipul nocturn este extrem de rar la preșcolari. Nu vă amăgiți singuri.

Copiii mici sunt, din punct de vedere biologic:

  • matinali
  • sensibili la lumină
  • dependenți de rutină
  • vulnerabili la supraoboseală

Când un copil e turbo seara la 21-22, nu înseamnă că este o pasăre de noapte. De cele mai multe ori este:

  • suprastimulat
  • prea obosit
  • expus la prea multă lumină
  • culcat prea târziu în mod repetat
💡
Orele târzii de culcare sunt asociate în studii cu: somn insuficient, iritabilitate, dificultăți de concentrare, tantrumuri, treziri matinale.

„A adormit în 5 minute. Ce bine!” Nu chiar.

Un copil odihnit adoarme în 10–15 minute după rutină.

Un copil extenuat, în schimb adoarme fie instant, fie după ce își consumă boost-ul de energie (care e un semn clasic de cortizol crescut)

Adormirea prea rapidă nu este un semn de „copil ușor de culcat”. Este un semn de oboseală acumulată.


Este energie sau cortizol? Cum arată un copil supraobosit.

Părinții interpretează adesea hiperactivitatea ca fiind „energie”. În realitate, un copil care aleargă haotic seara este adesea un copil cu nivel de cortizol ridicat. Adică obosit. Prea obosit.

Somnul insuficient sau la ore nepotrivite activează sistemul de stres și duce la:

  • agitație
  • lipsă de cooperare
  • dificultăți de autoreglare
  • treziri nocturne multiple

Hiperactivitatea nu este o trăsătură de temperament, ci o reacție la oboseală.

Refluxul și somnul pe burtă. Un mit periculos care e musai să fie luat în serios și dezmințit.

Un reel creat acum ceva timp pe acest subiect a stârnit multe emoții, pe bună dreptate, mamele apărându-și pediatrii care au făcut recomandarea ca bebelușul să doarmă pe burtă și în caz de reflux. Înțeleg de ce cuvântul medicului primează adeseori, și mă bucur că e așa, dar, din păcate, după cum spuneam mai sus, unii medici nu au informațiile actualizate când vine vorba de somn.

Surse: Healthy Children, AAP, NHS, Lullaby Trust, și multe altele

Răspunsul la întrebarea "Pot culca bebelușul pe burtă dacă are reflux?", bazat pe dovezi este clar:

  • nu
  • nu este sigur
  • nu este recomandat

Indiferent de reflux, bebelușii sub un an trebuie să doarmă pe spate, conform tuturor ghidurilor internaționale care previn SIDS. Somnul pe burtă nu reduce refluxul, dar crește riscul de evenimente severe.

Ecranele înainte de somn. De ce afectează atât de mult

Lumina ambastră inhibă producția de la melatonină.

Recomandările internaționale spun: 0 ecrane sub 2 ani, 0 ecrane înainte de somn pentru toți copiii, diminuarea luminilor înainte de somn.

Ecranele nu sunt doar un obicei „prost”, sunt un element important care dereglează ritmul circadian.

Când nu ține de tine și ai nevoie de o evaluare interdisciplinară

Există situații în care părintele face totul corect și totuși somnul rămâne problematic.

Din ce am întâlnit până acum, cauzele pot include:

  • dificultăți medicale (lipsă de fier, vit D, magneziu, etc)
  • sensibilități senzoriale (care pot varia de la etichete incomode la temperatura variabilă, un led care rămâne aprins noaptea, sau nevoia de reglare senzorială prin masaj, aplicare de presiune, etc.)
  • probleme respiratorii (care pot ține de ORL, penumo sau ortodonție)
  • alergii și dermatite
  • anxietate
  • reflux sever, constipație (gastro)
  • tulburări de dezvoltare

În aceste cazuri, soluția nu este „mai multă consecvență”, ci o evaluare și intervenție coordonată.

La I Love Sleep, Baby! putem face recomandări de pediatru, ortodont, psiholog, terapeut ABA, consultant în alăptare, kinetoterapeut, pneumolog și alți specialiști, tocmai pentru că somnul copilului este influențat de toate aceste arii.

Ce aș vrea să rețineți la final

Copiii nu sunt mini-adulți. Nu funcționează pe programul nostru.

Corpul lor cere somn devreme, rutină, întuneric, predictibilitate și un ritm circadian stabil.

Dacă vrei să reduci trezirile nocturne, iritabilitatea și tantrumurile, primul pas este simplu.

Mută ora de culcare mai devreme și respectă biologia copilului tău.

love, love
as usual
Ana - de data aceasta cu informații tehnice, deci tehniciAna


Ai auzit de „Buy Me a Coffee”? Nu e doar despre cafea (deși… ajută 😆). E despre susținerea conținutului pe care îl creez ca tu să înțelegi mai ușor somnul copiilor.

Când îmi „cumperi o cafea”, contribui la:

📢 postări clare, fără limbaj tehnic

📰 newslettere care îți aduc logică în haos

😂 glume și meme care te salvează în zilele grele

Dacă ai avut vreodată un „aha”, ai zâmbit sau ai găsit o soluție în ceea ce scriu, un gest mic face o diferență mare.

☕✨ Dă click, susține și hai să facem parentingul mai ușor. Sau măcar mai amuzant.